Despre berea belgiana

In Belgia exista aproximativ 180 de fabrici de bere, de la giganti internationali la miniberarii.  In anul 2016, UNESCO a inclus cultura belgiana de bere pe lista de patrimoniu cultural intangibil al umanitatii, mentionand urmatorul aspect: “…cultura de bere din Belgia combina know-how-ul cu privire la natura, practici sociale si abilitati artizanale de productie a berii care fac parte integranta din viata zilnica si festiva a locuitorilor. Informatiile sunt in mod regulat impartasite intre specialisti, cunostintele si abilitatile sunt transmise in fabricile de bere de la maestri la ucenici, dar si in familii, in spatii publice si prin educatie formala. Cultura berii din Belgia contribuie la viabilitatea economica si sociala la nivel local si la constituirea identitatii sociale si a continuitatii purtatorilor si practicantilor sai….”
O lista de beri belgiene compilate de o echipa de experti si publicata ca o carte de catre Stichting Kunstboek in 2015 enumera existenta aproape a 1600 de beri belgiene diferite.
Berea din Belgia variaza de la berile blonde de tip pils/lager, beri de culoarea chihlimbarului specifice berilor speciale si celor lambic, beri de culoare rosie specifice berii flamande, pana la culoarea negru a berilor Scotch si Stout. 





      In medie, belgienii beau 84 de litri de bere in fiecare an, in scadere de la aproximativ 200 litri  in 1900. Cele mai multe beri sunt cumparate sau servite in sticle, mai degraba decat cutii, iar aproape fiecare tip de bere are propria sa sticla particulara, in forma unica precum si propriul pahar de baut. Utilizarea corecta a paharului de baut bere este considerata ca o conditie in a imbunatati aroma berii.


Cuprins
1.           Istoric
2.           Metode de productie
3.          Tipuri de bere belgiana
3.1.      Berea trapista
3.2.      Berea de abbey / bere cu reteta de manastire
3.3.      Berea Pils sau lager
3.4.      Berea Bock
3.5.      Berea alba sau de grau
3.6.      Berea Blonda sau aurie ale
3.7.      Berea accentuat de hop si India Pale Ale
3.8.      Berea Lambic (inclusiv Gueuze si Fructe Lambics)
3.9.      Berea Amber ale
3.10.  Berea Tripel
3.11.  Berea Dubbel
3.12.  Berea Flamanda rosie
3.13.  Berea Oud bruna, sau Flamanda bruna ale
3.14.  Berea bruna ale
3.15.  Berea Scotch ales
3.16.  Berea Stout
3.17.  Berea Champagne
3.18.  Berea Quadrupel sau Grand Cru
3.19.  Berea Saison
3.20.  Berea de iarna si berea de Craciun
3.21.  Berea de fructe (nealambice)
4.           Stiluri nefolosite
4.1.      Berea tare / strong ale
4.2.      Berea de masa / Table beer
5.           Stiluri arhaice
6.           Pahare bere
7.           Distributie
8.           Festivaluri de bere
9.           Berea in gastronomie
10.        Organizatii


1. Scurt istoric
Productia de bere in Belgia se pierde in istorie. Ea dateaza cel putin din perioada primelor cruciade din secolul al XII-lea, cand, cu permisiunea Bisericii Catolice, abatiile locale franceze si flamande produceau si distribuiau berea ca metoda de strangere de fonduri. Berea de atunci avea continut relativ scazuta de alcool si era preferata ca optiune sanitara pentru apa potabila disponibila la aceea vreme (de unde si consumul de bere de peste 200 litrii/persoana/an). In urmatoarele sapte secole, metodele artizanale de productie a berii au evoluat, sub atenta supraveghere a abatiilor, devenind ceea ce cunoastem astazi ca metode traditionale.


Manastirile trapiste care acum produc bere in Belgia au fost ocupate la sfarsitul secolului al XVIII-lea de catre calugarii care fugeau de Revolutia Franceza. Cu toate acestea, prima fabrica de bere Trappista din Belgia (Westmalle) a inceput sa functioneze de la 10 decembrie 1836, aproape cincizeci de ani dupa Revolutia Franceza. Aceasta bere era destinata exclusiv calugarilor si este descrisa drept "intunecata si dulceaga". Prima vanzare a berei (o bere bruna) a fost inregistrata la 1 iunie 1861.


In secolele 16 si 17 o bere numita “crabbelaer” a fost cea mai populara bere din Gent (oras in partea famanda a Belgiei, la aceea vreme cel mai mare si mai bogat oras din Europa de Nord, cu peste 50.000 locuitori la inceputul secolului XIV). La apogeul popularitatii sale existau mai mult de 50 de fabrici de bere care produceau mai mult de 6 milioane de litri pe an. Alte tipuri de bere preparate in Gent erau: berea klein, berea dubbel, berea clauwaert, dubbele-clauwaert si berea dusselaer.


2.Metode de productie
Ingrediente simple pentru o bautura minunata.

       

      In Belgia, sunt utilizate patru tipuri de metode de fermentare pentru prepararea berii, fapt UNIC in lume. Cu toate acestea, pentru o buna intelegere a etichetelor berilor belgiene si a lucrarilor de referinta despre berea belgiana trebuie avut atentie pentru ca se folosesc adesea termeni diferiti pentru metodele de fermentare,  bazate pe jargonul arhaic sau traditional local:

      (1) Fermentare Spontana, folosita pentru producerea unor beri unice in Europa, beri tip "Lambic" si derivatele sale beri tip Faro, Gueuze si Kriek.
(2) Fermentarea calda este denumita Fermentare de Varf sau Fermentare Inalta si este folosita pentru berile Trappiste, berea alba, berea ale, si pentru majoritatea celorlalte beri special belgiene.
(3) Fermentarea Mixta (spontana si inalta) pentru berile tip "vechi-brune"
(4) Fermentarea rece este denumita Fermentare Redusa sau Fermentare Joasa si este folosita pentru berile de tip Lager sau Pils (berea industriala, de volum)


3.Tipuri de bere belgiana
Berile belgiene sunt in mare parte clasificate prin metoda de fabricare a berii, culoarea lor, prin continutul de alcool sau printr-o caracteristica deosebita, particulara a berii (cum ar fi berea de iarna sau de Craciun). Exceptie fac doua tipuri de bere: berea Trapista si berea Abbey (reteta de manastire), care acopera o multitudine de stiluri de bere.


Berea Trapista (Trappist)
Berile Trapiste se produc numai in cadrul manastirilor trapiste.

          

      Pentru ca o bere sa se califice pentru certificarea Trapist, productia de bere trebuie sa fie intr-o manastire, calugarii trebuie sa se ocupe si sa controleze toate etapele procesului de productie iar profiturile din  vanzare trebuie folosite pentru a sprijini manastirea sau programele sociale ale acesteia.
In toata lumea, numai unsprezece manastiri indeplinesc in anul 2018 aceste calificari, dintre care sase sunt in Belgia, doua in Tarile de Jos, una in Austria, una in Statele Unite si una in Italia.


      


In imaginea de mai sus se gasesc berile de la fabricile de bere Trappist recunoscute: Achel, Chimay, Enelszell (Gregorius), La Trappe, Orval, Spencer, Rochefort, Tre Fontane, Westmalle, Westvleteren si Zundert.


Clasificarea de bere Trapista este un termen de origine controlat: ea spune de unde vine berea (locul de productie), nu este numele unui stil de bere. Berile Trapiste sunt in cea mai mare parte beri cu fermentare superioara (inalta), cu toate acestea ele sunt foarte diferite unele fata de altele.

          


Producatori belgieni de bere Trapista sunt urmatorii sase (6): ​​
-          Achel -  vinde Achel 5 blonde (5% , doar drat), Achel 5 brune (5%, draft doar) Achel 8 blonde (8%, tripel), Achel 8 brune (8%, dubbel), Extra blonde (9.5%, tripel), Extra brune (9.5%, dubbel).
-          Chimay – vinde Red label (dark, 7% dubbel), White label (blonde, 8%, tripel) si  Blue label (dark, 9%, Christmas), Chimay dorée gold cap (blonde, 4,8%, enkel)
-          Orval – vinde o bere unica de 6.2% amber
-          Rochefort vinde trei beri dark "6 " (7,5%), “8” (9,2%) si “10” (11,3%).
-          Westmalle vinde Dubbel (7%) si Tripel (9,5%),
-          Westvleteren vinde Green Cap sau Blonde, (5,8%), Blue Cap (dark, 8%) si Yelow Cap (dark, 10,2%).

       



 In plus fata de cele de mai sus, o bere un pic mai slaba este uneori preparata pentru consumul propriu de catre calugari, patersbier sau vanduta numai in incinta manastirior.


Bere de Abbey / bere de abatie
Clasificarea de bere tip “Abbey” - bere de abatie (Bières d'Abbaye sau Abdijbier) se aplica initial fiecarei beri monahale sau beri fabricate cu o reteta monahala. Dupa introducerea denumirii oficiale de bere Trapista de catre Asociatia Trapista Internationala in 1997, berea tip “Abbey”, berea de abatie a ajuns sa insemne produse similare in stil sau prezentare cu berie monahale. Cu alte cuvinte, o bere de abatie poate fi:
-          O bere produsa de o manastire non-trappista , de exempu Benedictina; sau
-          O bere produsa de o fabrica de bere comerciala dupa o reteta si in regim in coaborare cu o manastire existenta; sau
-          O bere comerciala care a preluat reteta si brandul unei beri vechi care nu se mai produce;

                      

       
In 1999, Uniunea Producatorilor Belgieni de Bere a introdus logo-ul "Beer Abbey Belk Certified" (Erkend Belgisch Abdijbier) pentru a indica berile preparate sub licenta unei abatii existente sau abandonate, spre a le deosebi de alte beri de abatie, la care pietele comerciale folosesc elemente religioase implicite, cum ar fi sfinti locali. Cerintele pentru inregistrarea sub logo-ul “Beer Abbey” (“bere de abatie”) includ manastirea care are control asupra anumitor aspecte ale operatiunilor de productie sau comerciale si ca o parte din profit sa ajunga la manastire sau la organizatiile sale de caritate desemnate.

      

      Alte ordine monahale in afara de Trapisti (care au ordin si logo propriu) pot fi incluse in acest aranjament. Logo-ul "Beer Abbey" si eticheta de calitate nu mai sunt folosite pentru bere cu numele unei manastiri fictive, al unui brand vag monastic sau al unui nume sfant fara a mentiona o anumita manastire existenta. Unele fabrici de bere pot produce beri in stil abbey, cum ar fi dubbel sau tripel, care folosesc astfel de nume, dar nu au voie sa foloseasca termenului de “Beer Abbey” in brandingul lor.


Berile  recunoscute acum de catre cunoscatori ca beri Trapiste au inceput sa functioneze in 1838. Totusi este bine de stiut ca mai multe manastiri au detinut fabrici de bere cu mai mult de 500 de ani inainte ca regimul francez sa perturbe viata religioasa (1795-1799). Chiar si atunci, unele beri de Abbey, cum ar fi Affligem Abbey (al carei nume apare pe berile facute de catre Braseria Affligem, detinuta acum de Heineken) au reluat producerea berii in cadrul manastirii pana la ocuparea Belgiei in primul razboi mondial. Berile Abbey comerciale au aparut pentru prima data imediat dupa primul razboi mondial.


Desi berea “Abbey” (de abatie) nu se conformeaza stilurilor rigide de fabricare a berii Trapiste, cele mai multe tind sa includa cele mai recunoscute si distinctive stiluri de beri brune begiene Trapiste (brune belgiene, aka dubbel) triple si blond ale sau blonde. Braseriile moderne de bere “abbey” (de abatie) variaza de la microbraserii la giganti internationali, dar nu trebuie facuta presupunerea ca o legatura cu o manastire adevarata reprezinta si o garantie pentru calitatea berii.


Incepand cu anul 2011, au existat 18 beri certificate Abbey:
1. Abbaye de Cambron, fabricat in Silly de braseria de Silly
2. Abbaye de Bonne Espérance, fabricata anterior de catre Braseria Lefebvre, incepand cu anul 2015 mai mult pe plan local de La Binchoise
3. Abdij Dendermonde, fabricat in Merchtem de Braseria De Block (olanda)
4. Abbaye de Saint-Martin, cu referiri istorice de la 1096, se prepara langa Tournai de Braseria Brunehaut.
5. Affligem, produsa pentru Abbey Affligem de o fabrica de bere detinuta de Heineken.
6. Brasserie de l'Abbaye du Val-Dieu (olanda) este situata pe locul unei foste abatii
7.Bornem este produsa in Oost-Vlaanderen de Braseria Van Steenberge
8. Ename este produsa in Oost-Vlaanderen de Braseria Roman (olanda)
9. Floreffe este produsa pentru a finanta o scoala adapostita intr-o fosta manastire
10. Grimbergen, facuta de marea fabrica de bere Alken Maes pentru abatia de la Norbertine.
11. Keizersberg este produsa in Oost-Vlaanderen de catre Braseria Van Steenberge.
12.Leffe, marca Abbey a lui Stella Artois, care face parte din corporatia multinationala Inbev, se prepara sub licenta de la o fabrica de bere existenta. Se considera ca este primul astfel de aranjament.
13. Maredsous, marca Abbey de la Braseria Duvel Moortgat, al doilea mare producator de bere din Belgia, licentiata de la Maredsous Abbey.
14. Postel este preparata in Opwijk de Braseria De Smedt (olanda)
15. Ramée este preparata in Purnode de Braseria du Bocq.
16. Sf. Feuillien este o mica fabrica independenta de bere.
17. Steenbrugge este preparata in Brugge de Braseria De Gouden Boom (olanda)
18. Tongerlo este preparata in Boortmeerbeek de Braseria Haacht (olanda).


Alte beri de abatie necertificate includ:
- Abbaye des Rocs, realizata de o cooperativa a agricultorilor si numita dupa o manastire locala distrusa.
- Corsendonk, bere abbey preparata de o fabrica de bere in numele manastirii Corsendonk din Oud-Turnhout
- Kasteelbier, bere stilistica monastica, fabricate intr-un castel
- Fabrica de bere St. Bernardus, localizata initial in zona Watou, preparata sub contract pentru abatia Sf. Sixtus la Westvleteren, dar care continua acum si intr-o forma independenta, in paralel cu productia in manastirea insasi. Gama lor este considerata ca o potrivire apropiata, in reteta si stil, cu berile St Sixtus, care pot fi greu de obtinut in afara zonei respective.
- Tripel Karmeliet, cu o reteta cu trei cereale, este produsa de Braseria Bosteels, care face si Pauwel Kwak. Bosteels si Tripel Karmeliet fac parte acum din AB InBev dupa o preluare prea putin populara in 2016.


Berea de tip Pils sau lager
 Acest tip de bere reprezinta cea mai mare parte a productiei si consumului de bere din Belgia. Producatorii de bere Pils belgieni nu sunt deosebit de cunoscuti de catre cunoscatori. Marcile belgiene de top includ Jupiler si Stella Artois (ambele fabricate de Inbev), Maes Pils si Cristal (ambele fabricate de filiala Alken Maes a Heineken). Stella Artois, originar din Belgia, este distribuita acum la nivel global.


Berea Pils este numita in mod obisnuit "pintje" (in limba flamanda, provenit din engleza "pint", dar in volum doar 1/2 pint) sau "choppe" (in limba franceza) a stat la baza berii "fluitjesbierului" distribuita in timpul ocupatiei germane in timpul celui de-al doilea razboi mondial si sub rationalizare. Aceasta bere "fluitjesbier" a fost diluata pana la aproximativ 0,8 % (in comparatie cu sucurile de fructe care pot avea pana la 1,5 % datorita fermentatiei naturale).


Berea de tip Bock
Bock este o bere lager puternica, de origine germana. Unele fabrici de bere din Belgia produc bere in stil bock, ceea ce face ca acesta sa fie un tip de bere aplicabil si Belgiei.


Berea alba sau bere de grau
Berea de grau, denumita in mod obisnuit “witbier” in olandeza, “bière blanche” in franceza si “wheat beer” in engleza, a inceput in partea flamanda a Belgiei in Evul Mediu. In mod traditional, se face cu un amestec de grau si orz. Inainte ca hameiul sa devina disponibil pe scara larga in Europa, berea era aromatizata cu un amestec de plante numite “gruit”. In anii mai tarzii ai Evului Mediu, s-a adaugat hamei la amestecul de “gruit”.  Acest amestec continua si astazi in majoritatea berilor albe belgiene / olandeze.


Productia acestui tip de bere in Belgia s-a incheiat aproape de sfarsitul anilor 1950. In orasul Hoegaarden, ultima fabrica de bere Witbier, Tomsin, si-a inchis portile in 1955. Cu toate acestea, zece ani mai tarziu, un tanar fermier numit Pierre Celis din acelasi sat a decis sa incerce sa revigoreze berea alba. In 1966, Celis a inceput sa produca o bere alba la ferma lui. In cele din urma, berea lui a luat numele satului si a devenit foarte reusita si renumita.


Printre exemplele actuale de bere alba se numara Celis White, Blanche de Namur si Watou's Wit. Taria, respectiv continutul de alcool este de aproximativ 5-6% , iar aceste beri pot fi destul de racoritoare, mai ales in lunile calde de vara. Printre alte plante aromatice, amestecul de plante include in mod traditional coriandru si coaja de portocala amara. Berea alba are, de asemenea, o dulceata moderata de cereale usoare din graul utilizat. In ultimul timp, berarii au inceput sa faca si beri de grau cu aroma de fructe.


Berea Blonda (bere aurie)


                          


Sunt beri care deriva din berea “pale ale”, facute cu malt pilsner. Unii specialisti de bere privesc berea blonda si berea aurie ca stiluri distincte, in timp ce altii nu. Berea Duvel este berea belgiana arhetipala, tipica bonda si una dintre cele mai populare beri imbuteliate din tara, binecunoscuta si la nivel international. Numele ei inseamna "diavol". Mai sunt si alte beri blonde care urmeaza aceeasi tema – de exemplu berile Satan, Lucifer si Iuda.

      Berea blonda, ca stil de bere este popular in cazul braseriilor valone (zona de sud si sud estul Belgiei), berea Moinette (o bere cu o transparenta usor neclara) fiind cel mai cunoscut exemplu in acest sens. Berea La Chouffe poate fi considerata o varianta cu condimente (cu coriandru).


Berea cu gust de hamei pronuntat si India Pale Ale (IPA)
Cateva beri belgiene sunt blonde, cu gust mai pronuntat de hamei. Berea XX Bitter (olanda) de la braseria De Ranke (olanda) are un nume in stil britanic, berea Brouwerij Van Eecke (olanda) a braseriei Poperings Hommelbier (olanda), un alt exemplu, provin din zona belgiana de crestere a hameiului.


Berea India Pale Ale (IPA) a fost special dezvoltata in perioada in care berea belgiana se transporta cu vaporul in India si reteta de baza a beriii s-a modificat, adaugand mai mult hamei, special pentru a face fata perioadei lungi necesare tranpostului pe mare.

       


Berea din Lambic (inclusiv Gueuze si Fruit Lambics)
Lambic este o bere de grau produsa in regiunea Pajottenland din Belgia (sud-vest de Bruxelles), prin fermentare spontana. Cele mai multe beri moderne sunt fermentate de tulpini de drojdie de bere cultivate de braserii; Fermentatia berii Lambic este o fermentare anaeroba, produsa prin expunerea la drojdiile salbatice si bacteriile din aer, despre care se spune ca sunt native ale vaii Senne, in care se afla Bruxelles. Berea este apoi supusa unei perioade indelungate de imbatranire, variind de la trei la sase luni (considerate bere "tanara") pana la doi sau chiar trei ani pentru berile mature. Este un proces neobisnuit care da berii o aroma distincta: gust sec, de vin, cidru, si usor acrisor.

      

      Din acest lambic se produc patru tipuri de bere: Lambic, Gueuze, Fruit Lambic si Faro.

      


Sticle de oud kriek; de la stanga la dreapta: 1. Brouwerij Mort Subite (Kobbegem) 2. De Cam (Gooik) 3. Hanssens Artisanaal (Dworp) 4. Boon (Lembeek) 5. Oud Beersel (Beersel) 6. Girardin (Ulriks-Kapelle)


-          Primul dintre acestea, berea Lambic , este o bere de baza neamestecata (tanara) sau bautura de baza refermentata (veche). Lambic este o bere care este rareori imbuteliata si, prin urmare, este disponibila numai in zona de productie si cateva taverne din si in jurul Bruxelles-ului.
-          Cea mai tanara dintre produsele Lambic, berea Faro, care este un lambic imediat dupa prima fermentare, este uneori servita cu zahar sau caramel adaugat pentru a fi usor de consumat
-          Berea Gueuze, se obtine amestecand ambele amestecuri de Lambic vechi si Lambic tanar pentru a stimula o fermentatie finala.  Gueuze de cea mai buna calitate este imbuteliata in sticle mari (75cl) cu dop de pluta tip sampanie, care necesita manevrare delicata si conditii de mediu controlate asemanatoare cu vinul.
-          Berea de fructe Fruit Lambic este obtinuta prin adaugarea de fructe sau suc de fructe la baza de bere Lambic sau la un amestec de bauturi Lambic, inainte de etapa finala de refermentare. Cea mai cunoscuta bere cu fructe tip Kriek este St Louis de la braseria Van Honsenbrouck.

      
Berea Amber (Ambree)
Acestea sunt beri asemanatoare cu berile blonde din Anglia, totusi sunt mai putin amare. Un exemplu notabil este berea de 5% De Koninck, o bere imbuteliata intr-o sticla distinctiva semi-sferica (numita "bollekes"). Este o bere populara in orasul unde este si produsa, Anvers. 

                 


      Alt exempu de bere Amber este berea Palm Speciale.

       

      Unele beri Amber, cum ar fi Vieux Temps (Olanda), au la baza stiluri britanice. Acest lucru s-a intamplat in anumite zone deoarece berea a fost consumata de trupele britanice ce au fost stationate in Belgia in timpul primului razboi mondial si astfel aceste beri au preluat stilul britanic.  Altele au fost introduse la sfarsitul secolului al XIX-lea de producatorul de bere George Maw Johnson (nascut in Marea Britanie). O  bere ambrée foarte puternica este preparata de "Bush" (Dubuisson), o alta fabrica de bere influentata de stiluri britanice.

      Berea ambrée valona, de La Gauloise Ambrée (Olanda), este considerata oarecum diferita de unii specialisti de bere si influentata de versiunea franceza a stilului ambrée.


Berea Tripel
Tripel este un termen folosit initial de catre producatorii de bere din Tarile de Jos pentru a descrie o bere bonda, puternica (tare) si a devenit asociata cu berea Westmalle Tripel.


      Stilul lui Tripel din Westmalle si numele au fost copiate pe scara larga de catre fabricile de bere din Belgia, ulterior termenul s-a raspandit in SUA si in alte tari. Berea Gulden Draak a fost premiata ca cea mai buna bere din lume in 1998 de catre Institutul American de Degustare (acum ChefsBest).  Aceasta categorie este utilizata ca tip independent de bere pentru berile care nu sunt bere “Trappist” sau “Abbey”, dar fabricate in acelasi stil, de exemplu berea Kasteel Tripel de la braseria Van Honsenbrouck.

       


Berea Dubbel
Berea Dubbel (dublu) are o culoare maro caracteristica. Este unul dintre tipurile clasice de bere pentru Abbey / Trappist, dezvoltat in secolul al XIX-lea la manastirea Trapista din Westmalle.

      Astazi, unele fabrici de bere comerciale care folosesc nume de abatie numesc berile lor puternice "Dubbel". De obicei, o bere dubbel are o tarie intre 6 si 8%. In plus fata de berile dubbele facute de majoritatea fabricilor de bere Trappist, putem mentiona berile St. Bernardus Pater, Adelardus Dubbel, Maredsous si Witkap Dubbel.
Berile Dubbels sunt caracterizate prin fermentare (conditionare) in sticla.

     


Berea Red Flemish (Flamanda Rosie)
Berea Flamanda Rosie este tipica berii Rodenbach, brandul care a dezvotat si produs acest tip de bere cu peste un secol in urma. Din punct de vedere tehnic caracteristicile distinctive ale acestei beri sunt date de un malt special, prajit, si de fermentarea printr-un amestec de cateva drojdii “speciale” de fermentare inalta si o cultura lactobacila (acelasi tip de cultura ca la iaurt) si maturarea in butoaie de stejar. Rezultatul este o bere destul de tare , cu o culoare roscat-maro si un gust distinct acid, amarui, dar fructos si gustos. Acest stil este strans legat de bruinul Oud bruin.


Berea Oud bruin
Acest tip de bere, imbatranit in butoaie de lemn, este un ‘var’ al berii "rosu flamand". Exemplele pentru acest tip de bere sunt berile Goudenband si Petrus.


Berea Bruna
Berile regulate bruin sau brune, cum ar fi Grottenbier (Olanda), sunt mai intunecate decat berile Ambere, mai putin amare decat “Bruna flamanda”, si mai putin puternice (tari) decat berea dubbel.


Berea “Scotch”

      

Un pahar in forma de ciuline completeaza o bere belgiana "scotch".
Aceste beri dulci, “corpolente”, de culoare maro reprezinta un tip de bere care provine din insulele britanice. Din punct de vedere design, tematica Caledoniana este, de obicei, puternic accentuata de tartanul si ciulinele care apar pe etichete. Exemplele de beri includ Gordon, Scotch de Silly si Achouffe McChouffe.


Berea Stout
Berile Stouts belgiene sunt impartite in versiuni mai dulci sau mai seci, si mai puternice sau mai slabe. Exemple de bere de acest tip includ berile Callewaerts si Ellezelloise Hercule. Versiunile mai dulci se aseamana cu stilul britanic aproape disparut “milk stout”, in timp ce cele mai puternice sunt uneori descrise ca “imperial stout”.


Berea tip sampanie
Acest tip de bere este, in general, o bere bonda, finalizata "à la méthode originale" Sampanie. Exemplele includ berile Grottenbier, DeuSand Malheur Bière Brut (olanda). Aceasta bere primeste o a doua fermentare asemanatoare cu cea a sampaniei si este depozitata timp de cateva luni "sûr lie" in timpul fermentatiei. Acest lucru creeaza bulele mai mici, mai blande pe care le cunoastem de la Champagne, dar mentine aroma si stilul de bere.


Berea Quadrupel sau Grand Cru
In Belgia, berea "Grand Cru" este mai des folosita ca si "Quadrupel”. Acest tip de bere este un amestec de mai mute beri, care adesea este refermentat ca un amestec.


Berea Saison
Saison (franceza pentru sezon) este numele initial acordat unui tip de bere blonda racoritoare, slab alcolizata produs sezonier in regiunea Wallonia (regiunea franceza din Belgia). Ea a fost creata pentru reimprospatarea lucratorilor agricoli in timpul sezonului de recoltare. In perioada actuala acest tip de bere este produs si in alte tari, in special in SUA, si in general procesul de acidulare a berii se face in sticla, rezutand o bere cu 5 pana la 8% alcool.

                             
Desi se pot gasi inca beri saisoane traditionale de 3,5%, acest tip de bere a fost descrisa ca un stil pe cale de disparitie. In ultimul timp s-a constatat o crestere a interesului pentru acest stil de bere, iar Saison Dupont a fost numit "cea mai buna bere Saison din lume" de revista Men's Journal in iulie 2005.
Din punct de vedere istoric, saisoanele nu impartaseau caracteristici identificabile pentru a le caracteriza ca un stil de bere, ci mai degraba pentru un produs sezonier, racoritor, de vara. De regula fiecare ferma isi face propria versiune de bere Saison.


Berea de iarna sau de Craciun
Multe fabrici de bere produc beri speciale in luna decembrie. Cele mai multe contin mai mult alcool decat celelalte tipuri de bere de bere din portofoliu si pot contine, de asemenea, diverse mirodenii. Un festival anual de bere din Essen, langa Antwerp, se concentreaza pe acest tip de bere sezoniera (in anul 2014 erau la degustare peste 190 de marci de bere de iarna).


Berea de/cu fructe (non-Lambic)
Unele fabrici de bere care nu sunt producatori de bere Lambic, produc bere de fructe printr-un proces similar cu cel al berii Lambic de fructe.
Toate fabricile de bere Lambic produc si bere cu fructe Lambic. Multi producatori de bere cu fermentatie inalta, cum ar fi producatorii de beri belgiene blonde, bere amber si bere bruna flamanda, in general producatori care produc beri care trec printr-un proces de fermentare in mai multe etape, au inceput sa produca beri de fructe. Procesul incepe dupa prima fermentare a mustului de bere, cand uneori se adauga zahar pentru a se refermenta berea in butoaie de lemn. Ca sa produca berea de fructe, fructul, sucul de fructe sau siropul de fructe se adauga in loc de zahar la prima fermentare, inainte de refermentarea in butoaie. Aceste beri pot fi denumite beri limbic cu fructe sau beri de fructe, in functie de tipul primei fermentari.


      


Berea care are sirop de fructe sau limonada de fructe adaugata dupa fermentatia finala, cu alte cuvinte ca o aroma, se numeste "Radlers" ("Shandy" in Marea Britanie) cu siguranta nu bere de fructe.


4 Alte tipuri de bere, stiluri nefolosite
Uneori si urmatoarele stiluri/tipuri de bere sunt definite ca stil de bere belgiana, totusi acestea nu sunt specific belgiene pentru ca de fapt acopera mai multe stiluri:
-          Berea Strong ; berile de peste 7% tarie, cum ar fi triplele sau dubbele puternice, sunt mentionate in unele surse ca “Belgian strong ale”, desi acest nume nu este folosit de berile belgiene.
-          Berea de masa; berea de masa (tafelbier, bière de table, table beer) este o bautura slab alcoolizata (de obicei nu mai mult de 1,5%) imbuteliata in sticle mari. In ultimul deceniu acest tip de bere a pierdut treptat din popularitate datorita consumului tot mai mare de bauturi racoritoare si apa imbuteliata. Acest tip de bere se produce in variante blonde sau brune. Berea de masa a fost servita in cantinele scolare pana in anii 1980. La inceputul secolului XXI, mai multe organizatii au facut propuneri pentru restabilirea acestui obicei, deoarece berea de masa este considerata mai sanatoasa decat bauturile racoritoare. Unele baruri din Belgia adauga la berea draft, un pic de bere de masa pentru a scadea gradul de acidulare si a actiona ca un indulcitor.


5 Stiluri arhaice
Acestea includ
• Arge: o bere acrisoara din Anvers
• Faro: o bere care era indulcita inainte de a fi consumata. Nu este neaparat acelasi lucru cu cel al Faro-ului modern
• Grisette ("putin gri"): o bere Saison slab alcoolizata consumata de minerii din zona Hainault
• Happe: un predecesor al berii de grau, obtinut din grau si ovaz
• Hoppe : O bere de la mijlocul anilor 1500, cand se folosea pe larg.
• Kuyte: numita si Cuyte, o bere puternica originara din Franta, ca Quente. Populara pentru clasele superioare
• Pecce: o bere ieftina
• Roedbier: literalmente, bere rosie. Nu se cunoaste daca acesta a fost un singur tip de bere
• Uitzet: o bere acrisoara
• Walgbaert sau Waegebaert: Similar cu Happe
• Zwaartbier:  bere neagra. Nu se cunoaste daca acesta a fost un singur tip de bere.


6 Pahare bere
Berile "speciale" din Belgia sunt servite in pahare de sticla branduite, individualizate. Sunt foarte putine cazurile in care locatiile (fie bar, taverna sau restaurant) servesc berea in alt pahar decat unul individualizat, branduit. Majoritatea barmanilor sau chelnerilor iti vor cere scuze daca berea vine intr-un alt pahar.

      Unul dintre cele mai comune tipuri de pahar este cel in forma de lalea. Un pahar de sticla in forma de lalea nu numai ca ajuta la captarea aromelor, dar ajuta si la mentinerea unui guler de spuma, creand o senzatie vizuala si olfactiva. Corpul paharului este de regula “bulbos”, dar partea superioara se deschide pentru a forma o buza care ajuta la retinerea gulerului de spuma.

      Un pahar asemanator cu cel al unui pahar de sampanie (pahar inalt) este paharul preferat de servire a berilor lambic belgiene si a berii de fructe. Forma ingusta ajuta la mentinerea carbonatarii (acidulare), asigurand in acelasi timp o aroma puternica. In acest tip de pahar se vad clar bulele din bere, culoarea stralucitoare si caracterul  distinct al acestui tip de bere.

      Paharele de tip “chalices” si “goblets” sunt sub forma de potir si sunt folosite pentru berile Trapist si berile de Abbey (de abatie). Diferenta dintre aceste doua tipuri de pahare este de obicei in grosimea sticlei. Paharele “goblets” tind sa fie mai delicate si mai subtiri, in timp ce la paharele de tip “chalices” potirul este mai greu si cu pereti grosi. Unele pahare sunt chiar gravate pe fund, pentru a forma un flux de bule in milocul paharului de bere si pentru a mentine un guler de spuma frumos.
In plus fata de abundenta de pahare furnizate de producatorii de bere, unele baruri belgiene servesc berea in pahare proprii, "de casa". Un exemplu este barul La Lunette din Bruxelles.


       



7 Distributie
Majoritatea brandurilor belgiene de bere sunt vandute in sticle. Berile draft sunt mai degraba beri lager, beri de grau, preferinte regionale cum ar fi kriek in Bruxelles sau De Koninck in Anvers. Consumatorii care cumpara o bere imbuteliata (numita adesea "bere speciala") se pot astepta ca berile sa fie servite ceremonios, adesea cu o gustare gratuita.

      In prezent berile belgiene sunt vandute in sticle de culoare bruna (sau, uneori, verde inchis) pentru a evita efectele negative ale luminii asupra bauturii si sunt etansate cu un capac de pluta, un capac din coroana metalica sau uneori ambele. Unele beri sunt re-fermentate in sticla, ceea ce inseamna ca inainte de imbuteliere au fost re-insamantate cu drojdie, astfel incat sa se poata produce o fermentatie suplimentara in sticla. Exista diferite marimi de sticla: 25cl, 33cl, 37,5cl, 75cl si multipli de 75cl. Dimensiunea 37,5cl este de obicei pentru berile lambic. Alte beri sunt in general imbuteliate in format de 25 sau 33 cl (in functie de marci). Sticlele mai mari (75 cl) sunt vandute aproape in fiecare magazin alimentar, dar clientii nu au intotdeauna o alegere extinsa. Sticlele mai mari de 75 cl se numesc dupa terminologia utilizata pentru sampanie si sunt limitate in cantitate.

      In mod normal toate berile belgiene au pahare de sticla imprimate cu un logo sau nume de brand.

      Belgia are mii de taverne/baruri care ofera o gama larga de beri, variind de la cateva zeci de beri (inclusiv beri la sticla) intr-o berarie de cartier, pana la peste 1000 de beri in taverne specializate in bere. Printre cele mai renumite se numara "Beer Circus", "Chez Moeder Lambic" si "Delirium Café" la Bruxelles; "de Kulminator" si "Oud Arsenaal" din Anvers, "De Brure" si "Bruges Beertje" din Bruges, "Het Botteltje" din Ostend, "Het Hemelrijk" din Hasselt, "Het Waterhuis aan de Bierkant" Dulle Griet "si" Trappistenhuis "din Ghent," De Blauwe Kater "din Leuven, Vaudrées din Liège si" Stillen Genieter "din Mechelen.
Desi multe marci importante de bere sunt disponibile la majoritatea supermarket-urilor, magazine cu licenta disponibile in intreaga tara ofera, in general, o selectie mult mai larga, desi la preturi ceva mai mari.

      Belgia exporta 60% din berea produsa. Cea mai mare parte din berea imbuteliata este exportata in intreaga Europa. Berariile, care ofera in mod exclusiv sau in primul rand beri belgiene, exista dincolo de Belgia in Australia, Noua Zeelanda, Canada, Franta, Regatul Unit si Statele Unite, precum si in alte tari. Unele festivaluri de bere din afara Belgiei au un bar de bere belgiana ca o alternativa la produsele locale. In America de Nord, un numar tot mai mare de branduri belgiene de bere au inceput sa devina disponibile, adesea la "barurile belgiene".


8 Festivaluri de bere
In Belgia festivalurile de bere sunt foarte populare. Printre multele evenimente dedicate berii mentionam doar cateva: • BAB-bierfestival, in fiecare an in luna Februarie in Bruges • Festivalul care are loc Leuven in fiecare primavara (anterior in Sint Niklaas si Antwerp), organizat de grupul de consumatori Zythos • Weekendul belgian de bere la Grand Place, Bruxelles, organizat de asociatia Brewer.  • Festivalul Karakterbieren din Poperinge, capitala belgiana de crestere a hameiului • Saptamana iubitorilor de bere are loc in fiecare an in iulie la Anvers, organizata de revista Beer passion • Festivalul de bere de Craciun Essen • Festivalul de bere Alvinne Craft, la Picobrouwerij Alvinne, Zwevegem (Moen) • La Géroublonnade, eveniment gastronomic si bere intr-un sat din Gérouville (regiunea de sud a Belgiei), in cea de-a doua duminica a lunii iulie. • Weekend of Beers Belgian, organizat la Hasselt in noiembrie, organizat de Biervrienden Limburgse • Saptamana de bere speciala din Sohier in februarie


9 Berea in  gastronomie
Un numar mare de mancaruri belgiene traditionale folosesc berea ca ingredient. Un exemplu este Carbonade (termenul flamand este stoverij sau "stoofvlees"), o tocana de carne de vita gatita in bere, similara cu Boeuf bourguignon. 
Berea folosita este, de obicei, specialitatea regionala - lambicul de la Bruxelles, De Koninck din Anvers si asa mai departe - astfel incat gustul mancarii variaza. Alt exemplu este iepure in gueuze. 

                              

      Zonele Spinnekopke, Bruxelles si Den Dyver, Bruges sunt renumite pentru bucataria lor de bere. In anul 1998, Anheuser-Busch InBev a demarat un lant mondial de baruri / restaurante, Belgian Beer Cafe, care serveste mancaruri belgiene tipice combinate cu bere belgiana.


Natura variata a berii belgiene face posibila potrivirea acestora cu fiecare fel de masa, de exemplu: • Berea de grau se asociaza cu fructe de mare sau peste • Berea blonda se asociaza cu pui sau carne alba • Dubbel sau alte beri intunecate se asociaza cu porc si vita • Berea Lambic de fructe se asociaza cu desertul.

        


10 Organizatii de bere
 "Beer Passion" este o revista care organizeaza si un festival de bere. "Zythos" este numele organizatiei consumatorior (iubitorilor) de bere, succesor al OBP (Objectieve Bierproevers). Asociatia belgiana a producatorilor de bere reprezinta fabricile de bere. Aceasta organizeaza festivaluri de bere si o zi deschisa pentru vizitarea fabricilor de bere. Cavalerul Mashstaff onoreaza persoanele care au contribuit in mod deosebit la fabricarea berii si aduce un omagiu lui Gambrinus si Saint Arnold.
Specialisti (impatimitii) de bere care au scris pe larg despre berea belgiana includ belgienii Peter Crombeq, Gert van Lierde si Erik Verdonck; Britanicii Michael Jackson si Tim Webb.
La 1 decembrie 2016, in cea de-a unsprezecea sesiune a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, care a avut loc in cadrul Centrului de Conferinte al Comisiei Economice pentru Africa a Organizatiei Natiunilor Unite, Addis Abeba, Belgia a fost inscrisa pe Lista reprezentativa a patrimoniului cultural imaterial al umanitatii, ca apreciere fata de cultura de bere.


Sursa materialului: site-uri ale producatorilor de bere din Belgia precum Duvel Moortgat, Chimay, Westmalle, Maredsous, site-uri specializate: Beeradvocate, Belgium Beertourism, Wikipedia

 

In mentenanta!